Radiografia României ultimelor nouă săptămâni, rezultată din analiza Curții Constituționale de miercuri, este una cutremurătoare. Economia s-a prăbușit, viața societății a fost modificată radical, iar cetățenii au fost închiși în case îndurând măsuri neconstituționale, după ce președintele și-a arogat puteri discreționare și a legiferat după bunul plac, iar sancțiunile legitime ce puteau fi luate de Parlament nu au fost luate!

Citește și: Trei luni de foc pentru economie. Vezi ce anunță INS

Deși a respins sesizarea Avocatului Poporului pe speță, Curtea Constituțională a României explică în comunicatul său de presă gravitatea celor întâmplate:Președintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziții legale, sau, pe de altă parte, modificarea și completarea unor legi, dispozițiile sale având impact asupra unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiție etc.). Curtea a observat că modul în care Președintele și-a exercitat atribuția legală, cu depășirea cadrului legal, nu este consecința vreunui viciu de neconstituționalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea și în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acționeze. Așa fiind, întrucât nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției. Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Președintelui de act administrativ normativ supus încuviințării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.l) din Constituție.”

Citește și: Un joc periculos: atac la Constituție, sub „scutul” CEDO!

Câteva explicații: „ultra vires”= „în afara puterilor”, „în afara prerogativelor conferite”. La modul simplu și concis: președintele a acționat discreționar și a stabilit măsuri pentru întreaga populație a țării fără a avea acest drept. Iar judecătorii explică faptul că decretele sale nu pot fi declarate neconstituționale de către CCR, fiindcă asemenea atribuții nu intră în sarcina Curții:  cel care trebuia să sancționeze derapajele prezidențiale era Parlamentul României.

Concluzia CCR este devastatoare. Și obligă, practic, la luarea de măsuri ferme. Mingea este în terenul partidelor politice parlamentare: acestea pot consfinți dictatura prezidențială sau o pot curma, prin revenirea pe căi legale la normalitate și suspendarea președintelui.