Teoretic, am putea scăpa în curând de milităria lui „maxim trei”… Practic, se dau lupte grele ca „să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic”… Până la noi ordine, continuăm!

„Un transfer simbolic perfect a făcut din mască emblema portabilă a timpurilor noastre. Ce altceva poate fi mai apropiat de spiritul unei epoci tot mai standardizate decît bucata de pînză care elimină expresia feţei şi pune toate vocile în acelaşi ceaun înfundat? O burkă-light pentru toate ocaziile, naţiile şi anotimpurile multiplică global absenţa persoanei”, remarcă Traian Ungureanu într-un articol de opinie publicat de România Liberă.

„Tentativa de anexare birocratică a vieţii e vizibilă şi defilează sprijinită de un aliat vechi: ştiinţa sau, mai exact, instrumentalizarea politică a ştiinţei… Ce vrea noul acord de normat vieţi, perfectat din mers de stat-birocraţie şi experţi, e să ne abţinem de la întrebările care ne deosebesc de obiecte… Răspunsurile au o forţă brutală şi vitală. Deşi trecătoare, viaţa nu e marja de mişcare îngăduită de lanţul dresorului…. Sub direcţia controlorilor, slăbirea societăţilor a devenit o datorie publică, susţinută de generatoare de reglementări şi oceane preventive….Riscăm să pierdem, sub o planificare atentă, şi ce ar fi trebuit să supravieţuiască epidemiei. Treptat, începem să bănuim că viaţa fără regulament e de netrăit. Inculparea în bloc pîndeşte valorile şi obişnuinţele umane. Sîntem de vină că trăim şi suspecţi prin civilizaţie. Ne apropiem de concluzia după care, fără paznici, sîntem zero”, conchide cinic Traian Ungureanu.

Mă strecor și eu, la mijloc de „maxim trei”, cu o întrebare și câteva observații: o fi prostie cruntă, mizerabil joc politic, ieșire dictatorială? Sau, poate, un amalgam din toate acestea…Afirmații de o gravitate fără precedent ale premierului Ludovic Orban, după ce Curtea Constituțională a spulberat amenzile gândite pe post de locțiitor al bugetului de stat, urmînd să se pronunțe și asupra măsurilor viitoarei stări de alertă: „Vom emite o reglementare de tip ordonanţă de urgenţă care să dea Guvernului şi autorităţilor din România instrumentele necesare pentru a putea apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români. Nu cred că putem accepta ceea ce face CCR şi cu aşa-zisul Avocat al Poporului”… Constituția scrie clar: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. Du-te, Orbanule, în Parlament cu măsurile alea, dacă zici că grija ta e față de cetățenii români! Că de aia e „legislativ”… Apărați Constituția, tu și „veghetorul”, nu vă mai ștergeți la cur cu ea, cu statul de drept și cu democrația, sub pretextul apărării sănătății cetățenilor!

„Dacă până acum Klaus Iohannis se mulțumea cu o schilodire a limbii române, cu câte o declarație patetică de patriotism pe care nu o credea nimeni sau cu mesaje golite de conținut, ei bine, de data aceasta a trecut la nivelul următor. A scos pe gură o inepție care-i demonstrează nu atât lipsa de minime cunoștinte juridice, cât ura că justiția nu vrea să i se supună fără să crâcnească”, scrie Valentin Boeru în National.

„A adăugat la lege după bunul lui plac. Dacă nu din dorința de a-și arăta, voalat, intențiile de control și dominare, atunci din ce cauză?  Restrângerea unor drepturi nu se realizează prin decret prezidențial. Mai mult, niciuna dintre ordonanțele militare date nu îl îndrituiește să acționeze dincolo de competențele lui constituționale. Și atunci? Cred că loviturile primite în serie l-au scos din minți pe Iohannis. Nu o recunoaște, dar se vede și se simte. Curând vom vedea și manevrele prin care CCR să fie restructurată. Să fie aduși judecători numai unul și unul, care înțeleg din priviri dorințele președintelui. Și, după „CCR-ul lui”, va trece și la „Constituția lui”, opinează Valentin Boeru.

Redescoperiți, recuperați și apărați România! Aia profundă, de ne-a fost dată ca patrie. E ultima noastră redută și cea mai de folos!