„Le-a scăpat multora, dar ăsta este cel mai grav efect al rectificării și anume creșterea plafonului datoriei publice la 44% din PIB. Adica imediat la limita de 45% considerata limită de risc maxim de catre LRFB si de la care trebuie sa vii cu un plan de masuri de reducere a datoriei publice”, scrie economistul Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.

„Se stie că orice deficit, cât de mic ar fi, adaugă la datoria publică în mod direct. Dacă urechiștii fac datorie publică 44% din PIB, cum si cine crede ca deficitul public pe anul 2021 va fi mai mic de 1%, ca sa nu depasesti limita de 45% din PIB la datorie publică?” explică economistul.

„Aberant si imposibil sa vii sub 1%, dupa 8,6%. Numai dobanzile vor fi peste 1% din PIB !!!

Si atunci singura sansa sa stai sub 45% este sa plătești din datoria curenta. Sa plătești, nu sa o rostogolesti. Din ce, dacă esti pe deficit?

Din creșterea taxelor dublata de reducerea drastica a cheltuielilor (austeritate, restructurari masive, lipsă stimuli economici si fiscali). Asteptati-va la asta pentru ca amatorii au sapat o groapa atât de mare încât nu exista o alta solutie daca avem ghinionul sa îi lasam sa ajunga la datorie publica de 44% din PIB.

Creșterea de taxe si impozite înseamnă ca peste 19 milioane de romani si 700 mii de companii sa plătească datoriile facute din pix de amatori.

PS: datoria publica creste in 2020 cu 19 miliarde de euro, intr-un singur an, in contextul in care in ultimii 3 ani, cumulat, datoria publica a crescut cu 18 miliarde euro. Sah-mat!” punctează Adrian Câciu în finalul analizei sale.