62% din documentele incriminatoare ale Ministerului de Finanţe american, conţinute în aşa-numitele dosare FinCEN, fac referire la Deutsche Bank, dezvăluie Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor Investigativi. ICIJ a analizat timp de 16 luni documentele FinCEN, implicând în această acţiune peste 400 de jurnalişti din 88 de ţări, echipă din care a făcut parte și Rise Romania.

Cercetările se bazează în special pe rapoarte despre tranzacţii financiare dubioase, aşa-numite „Suspicious Activity Reports” (SAR). Băncile active în SUA sunt obligate să raporteze aceste activităţi ministerului american de Finanţe, printre altele, tocmai pentru a ajuta la combaterea spălării de bani. Între 1999 şi 2017, responsabilii băncilor cu aceste înştiinţări au raportat tranzacţii suspecte în valoare de 2000 de miliarde de dolari. Peste jumătate din sumă (1300 de miliarde) au revenit Deutsche Bank,  anchetatorii americani acuzând gigantul financiar german că a efectuat tranzacţii de tip “clearing” netransparente și că a permis mutarea de bani proveniți din crimă organizată, terorism și trafic de droguri.

FinCEN Files mai arată că Deutsche Bank ar fi ajutat clienţi din Rusia să ocolească sancțiunile impuse de SUA. Surgutneftegas este una din cele mai mari companii petroliere ruseşti și figurează pe lista de sancțiuni a americanilor din septembrie 2014. Ceea ce nu a oprit Deutsche Bank TCA să se implice între martie şi mai 2015 în 47 de transferuri pentru compania rusească, în valoare de 430 de milioane de dolari. Între 2003 şi 2017, Deutsche Bank a operat şi tranzacţii de 11 miliarde de dolari pentru firme din reţeaua oligarhului rus Oleg Deripaska, deşi acesta era anchetat penal. Miliardarul rus este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

Citește și: Miliardele gigantului Bayer „erbicidează” și procese

Deutsche Bank a fost sancţionată de mai multe ori pentru comportament greşit, care se află chiar sub propriile standarde declarate. Tim White de la AML Right Source, o firmă de consultanţă în combaterea spălării de bani, subliniază că „băncile câştigă mult mai mulţi bani din continuarea operării acestor tranzacţii dubioase decât trebuie să plătească ulterior pentru posibile penalizări”, notează Adevărul.