„În sedinţa de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană şi România, în valoare de 4,099 miliarde euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă ca urmare a apariţiei epidemiei de COVID-19 (SURE)”, informează Ministerul de Finanţe.

Prezentat ca „instrument de solidaritate” și anunțat încă din luna mai ca „ajutor financiar din partea UE” de către guvernanți, mecanismul SURE este unul de împrumut „la dobânzi avantajoase” și se adaugă unei liste tot mai lungi de împrumuturi efectuate în 2020.

„Vom plăti 15 de ani la acest împrumut. Şi aici apare absurdul. Peste 35% din beneficiarii sprijinului de tip one-off din anul 2020 vor fi pensionari într-o perioada de 10 de ani”, notează economistul Adrian Câciu pe pagina sa de facebook. „În acest context ei vor trebui sustinuti la randul lor prin sistemul de asistenţă socială care va înregistra deficite continue ca efect al sistemului de pensii de tip Bismarck necorelat cu rata natalităţii şi durata de viaţă. Ei nu vor mai putea achita datoria pentru ca nu mai asigura productivitate curentă şi valoare adăugată viitoare a capitalului şi veniturilor, fiind beneficiari de sprijin. Şi uite aşa, efortul dar şi costul, practic se dublează: statul plateste datoria din economia curenta iar în paralel plateste si pensia tot din economia curenta. Costul este dublu”, concluzionează Adrian Câciu.