Autor: Monica Lia Hărmănescu

Se cunoaște deja că, în natură, pentru a se produce un fenomen fizic, trebuie îndeplinite condițiile necesare și suficiente. Tot așa se petrec lucrurile și într-un stat de drept în raport cu normele legale în vigoare, cu atât mai mult raportat la Constituție.

Ipoteza de verificat: candidatura d-lui Dominic Samuel Fritz, cetățean german fără cetățenie română, desemnat de USR-PLUS pentru ”a fi ales” primar al Timișoarei la alegerile locale din data de 27 septembrie 2020, a încălcat Constituția României?

Demonstrație: Conform Constituției României:

– art.1(5) – ”În România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

– art.1(2) – ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

– art.3(2) – ”Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică (…..).

– art.5(1) – ”Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică.

– art.12(3) – ”Imnul național al României este – Deșteaptă-te române.

– art.13 – ”În România, limba oficială este limba română.

Aceasta este cartea de vizită constituțională a României în lume și în Uniunea Europeană (UE). ”În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției” – art.11(3) din Constituția României.

Până în prezent nu există documente publice privind semnarea unor tratate la nivelul UE prin care să fi fost desființate granițele statelor europene sau să se renunțe la recunoașterea cetățeniei române, franceze, germane, ungare, etc. ca identitate în cadrul statelor din UE. Granițele Statului Român, identitatea națională, precum și valorile, tradițiile și istoria României sunt recunoscute și garantate de UE. Drept urmare, cetățenii români sunt cetățeni europeni, dar nu toți cetățenii europeni sunt cetățeni români. Cetățenii europeni pot deveni cetățeni români cu respectarea legii organice.

Tot Constituția României prevede că:

art.16(3) – ”Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

– art.16(4) – ”În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.”

Pentru a folosi constituțional, pe întreg teritorul României, terminologia prevăzută în toate normele legale în vigoare de ”dreptul de a fi ales” și ”dreptul de a vota”, este necesar să se respecte întocmai definirea lor, așa cum a fost stabilită în Constituția României:

– art.36(1) – ”Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.și (2) -”Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.”

– art.37(1) – ”Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art.16(3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art.40(3).” și (2) – ”Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentrua fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.”

Concluzie: Pe întreg teritoriul României, constituțional, au ”dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art.16(3) (…..)”, adică:

– art.16(3) – ”Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. (….)”

Conform informațiilor din mass-media, candidatul USR-PLUS Dominic Samuel Fritz NU are cetățenia română și domiciliul în România.

Q.E.D!

Articolul a fost publicat inițial AICI și preluat cu acordul autorului.