Ziua Marii Uniri este cu adânc și fericit rost precedată de o altă mare sărbătoare pentru creștinii români, căci la 30 noiembrie îi prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României și pe Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei.

Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, fiind fiul lui Iona şi fratele lui Simon-Petru. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiţia Bisericii ne spune că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Sinaxarele bizantine amintesc că Apostolul cel întâi chemat a propovăduit în Bitinia şi Pont, precum şi în alte ţinuturi din jurul Mării Negre, ajungând la Dunăre, unde a zăbovit propovăduind geto-dacilor, romanilor şi grecilor aflaţi atunci acolo, amintește Basilica. De aceea, Sfântul Andrei este considerat de Biserica Ortodoxă Română Patronul Spiritual al României.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Numele său derivă din grecescul „Andreas”, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Propovăduirea creștinismului l-a dus până în sudul Rusiei de astăzi, de unde avea să se întoarcă în Grecia, pentru a consolida comunităţile creştine înfiinţate de Apostolul Pavel şi de alţi Apostoli. În oraşul Patras avea să moară ca martir, răstignit pe o cruce în formă de X, amintește Nicolae Uszkai.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat- Ocrotitorul României, a fost consacrată prin lege din 2012 ca „zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează”. Prin acest act, Parlamentul României a confirmat importanța națională, spirituală, misionară și educativ-culturală a pomenirii Sfântului Apostol Andrei ca zi de sărbătoare a întregii Ortodoxii românești și a întregului popor român, consacrată de acum și ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Semn al cinstirii neamului nostru faţă de Sfântul Apostol Andrei este şi faptul că noua Catedrală a Mântuirii Neamului poartă hramul Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, pe lângă hramul Înălţarea Domnului, care este şi Ziua Eroilor Români.

Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei

Anastasie Şaguna s­-a născut din părinţi temători de Dumnezeu, ai căror strămoşi erau „vlahi” sau „aromâni” din Balcani, care au fugit în veacul al XVIII­-lea din calea stăpânirii turceşti în ținuturi creştine, aflate la vremea aceea sub Imperiul Austriac. De la Școala primară „greco­valahă” din Mişcolţ, întreţinută de parohia Ortodoxă de acolo, a parcurs, în pofida greutăților materiale ale familiei, învățământul cel mai înalt, absolvind Filosofia şi Dreptul. Deși i se deschidea astfel șansa unei cariere ce-l putea îmbogăți, se înscrie la Seminarul Teologic de la Vârșeț (azi în Banatul sârbesc), după a cărui absolvire cere să fie tuns în monahism, la vârsta de nici 25 de ani. A primit numele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat.

În plan bisericesc, Mitropolitul Andrei Şaguna a luptat cu mult curaj, timp de 15 ani, pentru ieşirea Bisericii româneşti din Ardeal de sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti de la Carloviţ, sub care fusese aşezată în mod abuziv de Curtea imperială de la Viena. Lupta lui a fost încununată de izbândă în decembrie 1864, când s­-a aprobat restaurarea vechii Mitropolii a Ardealului (desfiinţată în 1701 de autorită­ţile imperiale), iar Andrei Şaguna a devenit Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al românilor din Ardeal, Banat şi „părţile de vest” (Crişana).

A reorganizat vechea şcoală teologică de la Sibiu ca un Institut teologic­-pedagogic, cu două „secţiuni”, în care se pregăteau viitorii preoţi, dar şi învăţătorii celor aproximativ 800 de şcoli primare din Ardeal, îndrumate de Biserică (mai mult de jumătate fiind înfiinţate în timpul lui). Tot el a întemeiat Gimnaziul cu opt clase din Braşov (actualul Colegiu „Andrei Şaguna”), un Gimnaziu la Brad și a iniţiat cursuri pentru neştiutorii de carte în fiecare parohie.

La Sibiu a înfiinţat o „tipografie diecezană”, în care s­-a tipărit ziarul Telegraful Român (din ianuarie 1853 până azi, în mod neîntrerupt), o serie de manuale pentru şcolile primare, dar şi manuale pentru învăţământul teologic (unele scrise de el însuşi), toate cărţile de slujbă, unele în mai multe ediţii, o nouă ediţie a Bibliei şi multe altele. Tot Şaguna a fost acela care a obţinut acordul autorităţilor pentru înfiinţarea Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român (ASTRA). A acordat burse, din fondurile Arhiepiscopiei, unor tineri care urmau studii gimnaziale şi universitare, din rândul cărora s­-a format elita intelectuală a Ardealului de altădată.

A trecut la cele veşnice la 16/28 iunie 1873, fiind îngropat lângă biserica mare din Răşinari, aşa cum a rânduit el însuşi prin testament, prohodit de un singur preot, „fără predică şi fără pompă”. Smerenia și faptele sale au făcut ca poporul să-l cinstească şi după moarte, socotindu-­l între cei mai de seamă ierarhi pe care i­-a avut Transilvania. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l­-a trecut în rândul Sfinţilor în anul 2011, rânduindu-i pomenirea în ziua de 30 noiembrie.