Nici nu a depus bine jurământul, că a și produs un șoc: reunit miercuri seara la Palatul Victoria pentru o scurtă ședință informală, de instalare și anunțare a priorităților, Guvernul Cîțu dovedește „câte parale face”, defapt, referendumul aruncat în joc de Președintele Iohannis în paralel cu alegerile europarlamentare.

„Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?” – a fost întrebarea la care aproape 6,5 milioane de români au răspuns anul trecut „Da”. Iar Ministrul Justiției a anunțat că noul Guvern urmează să adopte chiar în prima sa ședință, din 30 decembrie, o… ordonanță de urgență în domeniul organizării judiciare, observă Stiripesurse. „Trebuie OUG de prorogare a intrării în vigoare a legii care reglementează numărul de judecători la completurile de apel”, a afirmat Stelian Ion, după care Premierul Cîțu i-a cerut să pregătească din timp avizele necesare.

O altă surpriză din partea noului Guvern, care duce cu gândul la poziționarea Președintelui în cazul unui alt referendum, este remarcată de Cătălin Raiu, expert OSCE, privind libertatea religioasă. Acesta atrage atenția că pentru prima dată după Revoluția din decembrie 1989, nu mai există în programul de guvernare nicio referire la libertatea religioasă, la Biserica Ortodoxă Română sau la alte Culte. „Libertatea religioasă, care este unul dintre angajamentele de top ale democrațiilor consolidate (SUA, UK, Germania, Italia etc. ), pur și simplu lipsește cu desăvârșire dintr-un document care are rolul de a ghida guvernarea în următorii 4 ani”, declară acesta pentru Qmagazine. Amintim că președintele Iohannis și-a ignorat cu desăvârșire rolul de mediator în societate, transformându-se într-un activ și acid oponent  al „Referendumului pentru Familie” din 2018, susținut de BOR și numeroase alte Culte.

„OSCE atrage atenția că lipsa de predictibilitate în interacțiunea statului cu cultele religioase lasă loc fie unor aranjamente netransparente de culise, fie unei avalanșe de politici publice în răspăr cu libertatea religioasă”, mai susține Cătălin Raiu pentru publicația citată, care subliniază contextul în care se întâmplă acest lucru: încălcarea libertății religioase în timpul pandemiei, confirmată și printr-o decizie a Curții de Apel București din 14 decembrie 2020.