La 3 ianuarie 1853, apărea la Sibiu primul număr al Telegrafului român, gazetă de informare socială, culturală și administrativă de mare importanță pentru emanciparea românilor din spațiul intra-carpatic. Publicația, una dintre cele mai longevive din România, a fost lansată la inițiativa și sub îndrumarea viitorului Mitropolit Andrei Șaguna și l-a avut ca prim redactor-şef pe Florian Aaron, căruia i-a urmat doctorul bănățean Pavel Vasici-Ungureanu, amintește Nicolae Uszkai.

Născut la Timișoara în anul 1806, doctorul și scriitorul Pavel Vasici-Ungureanu a fost întemeietorul primei reviste de medicină din Banat și Transilvania- Higiena și Școala. Pentru a fi primit la gimnaziu, trebuia, potrivit regulilor impuse de conducătorii sârbi ai Bisericii Ortodoxe din imperiu, să poarte un nume slavizat, derivat din prenumele tatălui. Pavel devine, astfel, și „Vasici”, după tatăl său, Vasile Ungureanu. Ilustrul bănățean Pavel Vasici-Ungureanu ajunsese în 1843 membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în 1847 membru al Societății literare din București, iar în 1871 avea să devină membru al Academiei Române.

Citește și: „Foaie pentru minte, inimă și literatură”

În paginile Telegrafului publică unii dintre cei mai cunoscuți români din spațiul intra-carpatic: Andrei Mureşanu, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Ilarie Chendi, Ştefan Octavian Iosif sau Octavian Goga. Tot în paginile Telegrafului debutează Alexandru Macedonski și sunt publicate în premieră lucrări precum „Gura satului” de Slavici sau „Pseudokinegetikos” de Alexandru Odobescu. În perioada Războiului de Independență și a înfiinţări Regatului Român, publicația îl are la conducere pe tânărul Nicolae Cristea, iar activitatea culturală şi de efectivă luptă pentru emanciparea românilor devine efervescentă. Este și perioada de glorie a Telegrafului român, care se bucură de un număr mare de cititori, atrași de apelul la activism politic adresat românilor transilvăneni, de opere ale clasicilor literaturii române sau traducerile din literatura universală. Se promovează limba populară, se încurajează unificarea ortografiei fonetice şi se propune, chiar, publicarea unui dicţionar etimologic.

În urma apariției Tribunei la Sibiu, Telegraful român se transformă, după 1900, într-o gazetă de știri administrative și de cultură ecleziastică. Ziarul înființat în urmă cu mai bine de un secol și jumătate de Andrei Șaguna apare și azi, fiind în prezent o publicaţie bisericească.