„Orice proiect de țară trebuie să plece de la educație și sănătate, așezate pe valori morale creștine, virtuți și încredere”, susține Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, într-un interviu acordat publicației Basilica în preajma aniversării Unirii Principatelor. Redăm cele mai importante mesaje pe care conducătorul Academiei le adresează românilor, la împlinirea a 162 de ani de la Unire.

 „În sens literal, patria este locul în care s-a născut și a trăit „pater”, adică „tata”, și în care se cuvine să viețuiesc și eu. În sens larg, patria este universul geografic, politic, spiritual, cultural al celor care au rădăcini prin strămoși într-un loc anume. Natural, există și „patrii” de adopție, dar acestea sunt excepții.

Majoritatea oamenilor, de când există societate civilizată și izvoare care să reflecte această societate, se dovedesc legați de locul de naștere prin mii de fire nevăzute, uneori neconștientizate, dar foarte vii… Patriotismul este acel sentiment care se naște și se afirmă în urma prețuirii de către fiecare a propriei patrii. Până nu demult, patriotismul era socotit o condiție sine qua non a conviețuirii internaționale, după principiul că nu poți iubi lumea în ansamblu fără să-ți iubești mai întâi lumea ta, adică patria ta.

Odată cu globalizarea, au apărut diferite teorii noi despre patriotism, unele fiind născute din grave confuzii gnoseologice, altele din dorința (fără putință) de a schimba lumea, altele pur și simplu din ignoranță. Mulți oameni politici au preluat astfel de idei din sfera politologiei, sociologiei, filosofiei etc. și au vrut să le transpună repede în practică, adică să distrugă națiunile ca să construiască societatea mondială a viitorului, „poporul muncitor unic”, „guvernul planetar”, „societatea globală” etc.

În mintea lor, succesul globalizării ar fi fost asigurat dacă li s-ar fi interzis indivizilor să mai fie legați de un loc anume, de o limbă anume, de o credință, de obiceiuri, de tradiții etc. Or, acest fel de judeca s-a dovedit complet fals.

Lumea globală se poate naște numai din „concertul națiunilor” și din unirea patriilor. Patriotismul înseamnă iubire și nu ură sau discriminare. Ură (față de străini) înseamnă xenofobia, iar discriminare (considerarea unor națiuni ca fiind superioare altora, „alese” ca să conducă) înseamnă șovinism. Aceste uri trebuie stârpite și nu iubirea, adică dragostea de locul nașterii fiecăruia și de colectivitățile legate astfel.

Un proiect de țară nu se face de către un singur om, chiar dacă acela ar fi să fie genial! Noi am avut un foarte bun proiect de țară, pentru anii 1848-1918, făcut de generația noastră revoluționară și aplicat treptat sub domniile lui Cuza, Carol I și Ferdinand I.

Apoi, lucrurile s-au cam învălmășit. Comuniștii aveau prea multe proiecte, pornite pe baze greșite. Azi, s-au elaborat mai multe planuri, grăbite și neaplicate (unele chiar de neaplicat).

Orice proiect de țară democratică trebuie să plece de la educație și sănătate, așezate pe valori (morale creștine), virtuți și încredere. Dacă educația și sănătatea națiunii sunt asigurate, atunci vor merge bine și economia, și politica, și cultura…

Lumea de azi ne înstrăinează tot mai mult, ne ispitește să trăim în consumism, ne dă unora sentimentul că suntem puternici, demiurgi și că nu mai avem ce să facem cu „aproapele nostru”.

Tinerii, chiar și cei care nu recunosc asta, au nevoie de solidaritate, de vecinătate, de dialog, de candoare, de adevăr, de dreptate, înveșmântate în bine și în iubire. Omul este, prin natura lui, o ființă socială și de aceea trebuie să fie om între oameni. Altminteri își pierde esența de om.

Ca să le putem oferi tinerilor încredere în viață trebuie să știm să le câștigăm încrederea lor în noi, iar pentru aceasta este nevoie de har, de dăruire, de cunoștințe multe și de conștiințe curate.

Manipularea, propaganda, minciuna, spiritul duplicitar sau ideea că „merge și așa” nu au ce să caute într-o astfel de întreprindere delicată de dialog sincer cu tinerii.

Dacă vom pleca de la asemenea premise, tinerii vor simți curățenia noastră sufletească și vor urma îndreptările noastre.”