În timp ce actuala putere din România schimbă la galop legislația pentru a înlesni înstrăinarea companiilor încă deținute de stat și a terenurilor agricole, mergând până la scandaloase decizii ce suprimă creșterea animalelor prin gospodăriile oamenilor, în Europa se manifestă o tendință inversă.

Statul francez, spre exemplu, îşi întărește controlul în sectoarele strategice, implicând tot mai activ Agence des participations de l’état (APE/Agenţia Participaţiilor Statului) în operațiuni care îi sporesc participația la diverse companii. În 2019, Franţa şi Olanda ajunseseră în pragul unei crize diplomatice, după ce guvernul olandez şi-a majorat pe ascuns participaţia la compania aeriană Air France-KLM pentru a o egala pe cea deţinută de Paris şi pentru a-şi proteja interesele. Acum, guvernul francez a făcut o mutare prin care va ajunge să dețină 30% din acțiunile companiei, scrie Ziarul Financiar. Însă tendința e și mai vizibilă în sectorul energetic: APE deţine 84% din gigantul EDF, unul dintre liderii mondiali ai energiei nucleare, iar statul are și un sfert din acţiunile companiei Engie, prezentă și pe piața românească. Prezenţe notabile în portofoliul APE sunt și Renault (15%), Orange (13%) sau Airbus (11%), dar statul francez deţine şi indirect, prin intermediul Băncii Publice de Investiţii, participaţii la companii.

În Italia, guvernul a salvat din nou operatorul aerian fanion Alitalia, stârnind o febră a naţionalizărilor, iar Germania și-a salvat, la rândul său, Lufthansa. Guvernul german deține 100% din Hypo Real Estate, peste 30% din Deutsche Telekom, 25% din Deutsche Post, 16% din Commerzbank (una dintre cele mai mari bănci germane) sau 12% din Airbus. Asta în timp ce landul Saxonia Inferioară deține 13% din Volkswagen, iar în ultimii ani s-a pus chiar problema naţionalizării parţiale a colosului Deutsche Bank. De altfel, guvernul de la Berlin a anunțat încă de la începutul crizei că nu se va feri să preia companii pentru a-și proteja economia.

Citește și: România ca simplă piață de desfacere

În Est, Ungaria şi Polonia au dat chiar un statut special companiilor de stat, care sunt promovate ca gardieni ai sectoarelor stategice sau protectori ai bunăstării populaţiei, notează ZF. În Polonia, statul creează adevărați campioni economici: PKN Orlen, cea mai mare companie şi lider în sectorul de rafinare, la care guvernul deţine peste 27% din acţiuni, preia monopolul gazelor PGNiG şi fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deţinut de stat. Tot statul deține aproape 60% din cel mai mare producător de energie și este cel mai mare acţionar la alţi doi producători de energie, implicarea guvernului fiind evidentă și în sectorul bancar. Mai mult: Varşovia îşi foloseşte „campionii” naționali pentru proiecte precum dezvoltarea unui brand auto naţional!

În ultimul deceniu, guvernul maghiar a cumpărat companii de energie privatizate iniţial şi le-a organizat în MVM Group, care a devenit una dintre cele mai mari companii din ţară, cu 15.000 de angajaţi şi responsabilă pentru producţia a 70% din energie. De asemenea, în 2019 au fost contopite mai multe bănci mici pentru a crea TakarÈkbank, care a devenit a treia bancă de pe piaţa locală. Cu aceasta vor fuziona MKB Bank şi Budapest Bank, cumpărate de stat în 2014 şi 2015, noua entitate fiind creată pentru a deveni cea mai mare bancă din țară. În Ungaria există aproape 600 de companii de stat, iar în sectoarele în care guvernul nu acționează direct, pare să-i încurajeze pe oamenii de afaceri locali să preia controlul. Practica merge mai adânc de atât, elocventă în acest sens fiind o tranzacție anunțată chiar în aceste zile, ce vorbește de la sine despre „remaghiarizarea” economiei: după 23 de ani în Ungaria, grupul Digi își vinde operațiunile unui aliat al regimului Orban, în fața unei oferte „de nerefuzat”.

O altă întâmplare recentă ne demonstrează „contrasensul” care se derulează, între timp, în România. Când Fondul de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de centre comerciale, având în spate fonduri sud-africane, s-a ridicat împotriva afacerii Romexpo, preşedintele Iohannis a retrimis imediat în Parlament legea prin care se punea la dispoziție uriașul teren din București, observă analistul Cristian Hostiuc. Este vorba despre un proiect prin care Camera de Comerţ vrea să se asocieze cu grupul românesc Iulius, deţinut de Iulian Dascălu, rivalul lui NEPI, pentru a realiza pe un teren de 46 de hectare din centrul Bucureştiului cea mai mare dezvoltare imobiliară din istoria României, de peste 3 miliarde de euro…