O petiție pentru repornirea mineritului se străduie să atragă atenția publicului și a factorilor de decizie, în timp ce sindicaliștii din energie semnalează că jocurile făcute de Comisia Europeană împreună cu membrii Guvernului au pus pe butuci sistemul energetic al României.

„Ideea unei dezvoltări durabile a economiei actuale este incompatibilă cu ce s-a întâmplat în România în ultimii 32 de ani. Noi, Centrul Pentru Politici Locale, am avut în ultimii 3 ani sute de discuții cu analiști economici, profesori academicieni, investitori, oameni politici iar împreună am încercat să găsim soluții, avem strategii și ne asumăm o implicare directă în procesul de repornire a Industriei Extractive în România. Vă invit să fiți alături de noi în demersul inițiat . Acesta este un mesaj pentru toți oamenii care vor să muncească în țara aceasta, acasă ! Înainte de orice, în primul rând să fim mândri că avem o țară care poate hrăni, ea însăși, alte multe țări” precizează în Cotidianul Radu Ciobotea, președintele Centrului Pentru Politici Locale, care a lansat petiția ce poate fi găsită AICI.

Demersul apare după ce un proiect de restructurare și decarbonare precum cel de la Complexul Energetic Oltenia, de exemplu, s-a transformat într-un plan mascat de privatizare pe nimic prin condițiile impuse de Comisia Europeană, atrag atenția sindicaliștii. „De vreo doi ani de zile Comisia Europeană joacă țurca cu Guvernul României cu acest program de restructurare și decarbonare. Să facem acele SPV-uri (societăți public private cu regim special, n.r.) a fost o condiție impusă de băieții deștepți de la Comisia Europeană. Din 2020 tot zic că aprobă planul de restructurare și vin cu fel de fel de solicitări. În programul inițial investițiile în parcurile fotovoltaice și în termocentrale pe gaz ar fi trebuit făcute de Compexul Energetic Oltenia. Degeaba vorbește Comisia Europeană de corupția din România că, dacă te uiți la ce s-a întâmplat în CEO, îți dai seama că nici ei nu sunt departe. Comisia Europeană ne-a pus condiția să facem contracte de vânzare pe nimic a energiei către băieții deștepți, ne-a ajutat foarte mult, ce să zic (…)Mare parte din investiții s-au făcut din banii companiei, care s-a decapitalizat, și din împrumuturi. Au fost grupuri care și-au făcut adaptarea la mediu cu investiții uriașe și după aceea s-au închis, că așa ne-a spus Comisia Europeană, și noi am zis <<da, să trăiți!>>, am băgat bani în ele și le-am închis… Păi dacă am făcut investiție de un miliard de euro trebuia să funcționez până în 2030 fără să plătesc certificate de CO2”, susține Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, pentru National.ro.

Sindicaliștii spun că nu poți să scoți ceva din funcțiune fără să pui ceva în loc, iar apoi să te miri că cetățenii plătesc energie scumpă. „Președintele Iohannis ar trebui să convoace CSAT-ul și să ia măsuri pentru cetățeni, să reglementeze prețurile pe un an de zile și să se facă o legislație clară prin care să fie avantajat cetățeanul român, nu firmele care ne jecmănesc. Băieții ăștia au dat o serie de reglementări care acum își fac efectul. Au băgat obligativitatea de a se crea stocuri de gaz numai până la 31 decembrie 2021. Toate chestiile astea au fost gândite dinainte (…) și au culminat anul trecut cu scoaterea din sistemul național a două grupuri de 330 MW, de la Turceni și de la Ișalnița”, mai spune președintele Federației Naționale Mine Energie.

De parcă nu ar fi de ajuns, loviturile pentru populație vin și pe alte căi. Timișoara, spre exemplu, se întoarce în timp cu mai bine de trei decenii, după ce administrația Fritz a băgat în corzi operatorul Colterm. Cu o amendă de 21 de milioane de euro și prețul dublat la agentul termic, societatea de termoficare are din nou probleme cu cărbunele, furnizând căldură și apă caldă la parametri situați sub limitele normale. Ceea ce nu pare să pună punct jocurilor unor alți „băieți deștepți”: proprietarul unei mine de cărbune din Bazinul Minier Motru se plânge în presa timișoreană că licitațiile pentru achiziția de cărbune sunt astfel făcute încât să câștige firme de intermediere cu zero angajați care, practic, dublează prețul final al combustibilului prin diverse adaosuri și comisoane.