Dependența de importuri alimentare crește în România, a cincea țară din Europa după suprafața utilizată în agricultură. În pofida celor 13,5 milioane de hectare, țara noastră produce în prezent mai mult decât consumă doar șase articole agroalimentare, toate încadrabile ca „materie primă”. Este vorba despre cerealele de bază (155,6% grad de autosuficiență), grâu și secară (165,2%), porumb (151,2%), alte cereale (162%), varză – 100,5%, carne de oaie și de capră (112,2%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care pe teritoriul țării sunt acuzate aproape în permanență, din 2017, focare de pestă porcină africană. La zahăr, în 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit de producția locală, față de 100,6% în 2015, deși consumul a rămas același- 25 de kilograme pe cap de locuitor. Fabricile locale de lapte pot acoperi doar 86,4% din necesar și 44,8% din untul consumat, iar producția locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale, arată Profit.ro. Cu tensiuni ce pot degenera în război chiar în vecinătatea noastră, până și legume sau fructe importăm pe bandă rulantă.

Citește și: Coșmarul din Grânar

„Deficitul balanței comerciale este enorm, importăm enorm, pentru că nu putem să valorificăm producția noastră, aruncăm pe câmp zarzavaturile pe care țăranii la plantează. Este o crimă economică acest lucru, atunci când ai resurse, să le arunci. Nu avem capacitatea de a reduce aceste împrumuturi enorme. Deficitul contului curent este din ce în ce mai mare. Cifrele care ni se prezintă, adică deficitul contului curent, deci rata de îndatorare, care nu a depășit 50% din PIB, este falsă. PIB-ul a crescut nu pentru că am produs mai mult, ci pentru că este inflație. Este o situație foarte gravă”, a explicat Mircea Coșea pentru B1 TV, analistul anticipând la sfârșitul anului trecut scumpiri de 10-20% la produsele alimentare și nealimentare în 2022 și ample mișcări sociale pe acest fond.