Curg observațiile, comentariile și întrebările (multe, fără răspuns) pe marginea precipitatelor evenimente din sânul Partidului Național Liberal, care au dus în doar câteva zeci de ore la transformarea președintelui formațiunii din „viitorul României și al partidului” într-un banalizat episod de „trecut”.

„Un nou joc video tinde să-l bată pe cel cu războiul ucrainean, unde generalii care s-au luptat toată viața doar cu bibliografia (și a pierdut bibliografia) azi sunt super la tras cu Javelinul prin talk-showuri: lupta dintre generalul Ciucă, care a dat un interviu la presa americană în care cheamă pe Vlad Țepeș să-l răpună pe Putin (the ultimate solution) și Florin Cîțu-Superman(…)Ultimele manevre militare din interiorul a ce a fost cîndva un partid istoric românesc, pe care l-am și votat – în timpuri care tind să se piardă în negura amintirii – pregătesc un viitor din ce în ce mai puțin democratic, ăsta e interesul lor. În sine, le putem declara nule. În context, sunt încă un pas. În jos”, scrie Alina Mungiu-Pippidi într-un articol pentru România Curată.

„Înscăunat glorios și chiar slugarnic la un congres uriaș cu 5.000 de delegați plus președintele Klaus Iohannis adus pe covor roșu, un congres care a sfidat regulile pandemiei și a indignat România, Florin Cîțu a pierdut sprijinul tuturor în doar cîteva săptămîni? (…) Există vreun eveniment încă neștiut, dar suficient de grav, de important, care urmeză să se petreacă în România și care ar justifica halucinata derulare a evenimentelor din PNL, finalizate cu instalarea unei conduceri, vorba lui Orban, militarizate, cu un general președinte și un ministru de Interne secretar general?” se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob într-un articol pentru Inpolitics, în care constată că misterul și-ar putea afla cheia într-una dintre frazele comunicatului BEx: „Necesitatea unei schimbări se impune și datorită contextului geostrategic, existând situații când o decizie administrativă are nevoie de o susținere politică rapidă”.

„Toate înfrîngerile au în ele ceva trist. Chiar și cele meritate. Golesc de forță un personaj sau o grupare și îngroapă o iluzie. Vasilică Cîțu a fost minimalizat și umilit în așa hal încît n-a avut nici în fața cui să-și dea demisia și nici de la cine să își ceară iertare. Sau cui să mulțumească pentru scurta lui șefie penibilă și lipsită de glorie. Pe scările PNL, fără nici un susținător, părăsit și de al doilea caricatural al PNL, gogomanul Dan Vîlceanu, Vasilică a plecat cu coada între picioare ca un cîine plouat.Vasilică Cîțu și-a imaginat că dorința lui Iohannis de a-l debarca pe Ludovic Orban îi va aduce putere, iar puterea va scoate din el talent, pricepere, tact, vocație politică și inteligență. Bietul Florin Cîțu nu realizează nici acum penibilul situației sale”, scrie Cornel Nistorescu în Cotidianul.

Citește și: În loc de „La mulți ani, PNL!”

„PNL va fi condus, deci, de un om care, în urmă cu cinci ani, cînd ar fi trebuit să fie membru PNL, pentru a se respecta statutul şi a putea accede la funcţia de preşedinte, era de fapt şef al Marelui Stat Major al Armatei. Să nu se creadă că dl Ciucă este un Napoleon al politicii. A fost, cum ştim, şi vedem, pentru că e străveziu, decizia lui Iohannis, să-l împingă în faţă. Dacă am spus, în septembrie 2021 că PNL e pe butuci, acum nu mai pot să cred decît că va fi îngropat cu onoruri militare”, notează și istoricul Marius Oprea într-un comentariu pentru Mediafax.