Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică existenţială: cel mai rapid declin al populaţiei din Europa face ca fosta republică sovietică să fi pierdut aproape o treime din populaţie de la prăbuşirea URSS.  Iar dacă tendinţa continuă, în 15 ani ar putea ajunge la puţin peste jumătate din populația de atunci, titrează Business Magazin.

Un studiu al Fondului pentru Populaţie al ONU şi al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populaţia ţării, fără Transnistria, se va micşora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% faţă de 2019. Deși rata fertilităţii din Moldova (1,82 copii/femeie ) este mai mare decât nivelul din România (1,71) şi decât media UE (1,59), acesta este mai mic decât cel de 2,1 necesar pentru a înlocui generaţiile dintr-o populaţie. Aspectului i se adaugă, însă, în mod fatal, o migrație căreia cu greu i se poate găsi termen de comparație: dacă problema scăderii populaţiei este o dramă de la Marea Neagră până la Marea Adriatică, în Moldova aceasta este o traumă, notează jurnaliștii publicației.

Diaspora moldovenească ar număra între unul și două milioane de persoane, migrația având un pronunțat caracter etnic. Potrivit sociologului Vadim Pistrinciuc, aproximativ o jumătate de milion de cetățeni moldoveni locuiau în anii de dinainte de pandemie în Rusia, dintre care mulţi au cetăţenie rusă. Ministerul român de Externe estimează că aproape 700 000 de moldoveni au cetăţenie română, dintre care aproximativ jumătate se crede că locuiesc în România. Statisticile italiene arată că în Italia trăiesc 125.285 de moldoveni, dar nimeni nu ştie câţi dintre cei 1,2 milioane de români înregistraţi acolo sunt moldoveni sau câţi moldoveni sunt printre cei 1,78 milioane de români înregistraţi în Spania, Germania şi Marea Britanie.

Pe lângă acești vectori principali, analiză menționează și comunitatea cândva numeroasă a evreilor basarabeni. Câteva mii reuşiseră să plece în Israel înainte de prăbușirea URSS, iar emigrarea lor a crescut masiv la începutul anilor 1990, astfel că acum comunitatea aproape că a dispărut. Iar cetățenie a început să acorde și Bulgaria, atât micii comunități de conaționali din republică, cât și găgăuzilor. Cu războiul la granițe, o întrebare vine de la sine: nu cumva aceste tendințe vor fi accelerate, chiar dacă la Chișinău este fluturată cu orice ocazie neutralitatea micuțului stat aflat pe cale naturală de dispariție?