Comisiile de evaluare a pagubelor din cauza secetei ar fi trebuit să-și încheie demult misiunea, dar „nu s-au mişcat deloc cum trebuie”, susține Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Autoritățile au fost informate încă din februarie asupra calamității, dar încă mai fac evaluări, în timp ce pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă (grâu, rapiţă, orz şi orzoaică) din cauza secetei a depășit 30% faţă de un an normal, iar la pomii fructiferi timpurii tinde spre 70%!

„Situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă (…)La realizarea unei producţii de grâu de 7-8 tone la hectar cât au planificat pentru acest an mulţi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despăgubirilor este între 3.500 şi 4.000 de lei, atât e devizul. Trebuie să te uiţi la acest deviz când calculezi despăgubirile. Apare însă o mare slăbiciune a fermierilor, pentru că un singur an de secetă îi pune în dificultate colosală din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucrează prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii noştri sunt decapitalizaţi, ei nu îşi pot valorifica producţia astfel încât să poată obţine venituri de durabilitate, şi foarte mulţi sunt în criză. E posibil să avem o problemă cu stocurile şi să asistăm în toamnă la creşteri de preţuri”, a declarat pentru Agerpres preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

Citește și: Un inamic tăcut, dar tot mai amenințător: seceta!

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, anunţase pe 4 iunie că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane însămânţate toamna trecută. Judeţele cele mai calamitate sunt Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare.