Două lucruri nu-mi amintesc să mai fi văzut vreodată până acum: steagul american incendiat pe străzile din SUA și memoria lui Churchill udată temeinic  de urinos la rădăcină, de niște jeturi cu boltă slobozite ziua în amiaza mare pe statuia sa din Londra. Drept e că nici așa concurs de pupat  galoșii n-am mai văzut, sau de blonde fluturând tenace falusuri negre și lăudându-se pe pancarte și tricouri inscripționate cu preferința pentru acestea. Duhul lui Nenea Iancu pare pus pe șotii: parcă și-a pus ambiția să-i învețe română măcar cât să scoată din „BLM” o prea-reușită prescurtare pentru „balamuc”…

Sicriu aurit, un Biden doritor de Casă Albă și un primar cerându-și iertare de la „erou”, o soție care nu mai văzuse de șase ani vreo lețcaie de la cel care o lăsase cu ochii în soare și cu un copil de trei luni în brațe, dar care se face cu vreo 20 de milioane din donații, după ce s-a plâns că a rămas fără pâine de când a murit George… Cu sutele de mii, dacă nu cumva cu milioanele, curg Flo(u)yd să înghesuie rândurile balamucului în timp ce uită de jaful armat, traficul de droguri sau cuțitul pus convingător  la burtă de gravidă pentru niște gologani și distrug tot ce prind în cale. Ce bine că nu mai bate vântul prin aripile alea care au premiat cea dintâi actriță de culoare din istorie, nu-i așa?!

Vreo 15 „rebeli” și-au ridicat pânzele poalelor cu tot cu catarg și pe la noi, prin București , să nu rateze vântul  „yankeu”. Le-a intrat. Pardon, ieșit! Sau și una, și alta, sacadat. Până s-au înfipt spumos, cu tot cu texte citite pe lângă Universitate și cu „vânt yankeu”, în lumea lui „Nenea Iancu”. Iar ca să fie exact ca la balamuc, tot filmul ăsta curge dintr-un episod prea proaspăt precedent al unor închideri în case, al impunerii de măști și al datului de pământ cu mai tot ce consideram că e normal și trebuie să funcționeze pe Pământ. De spaima indusă a unei gripe noi, dar mai puțin periculoase decât cele dinainte! Ceva îmi spune că e, defapt, serial…și că se fac eforturi mari nu numai să-l urmărim, ci să și jucăm în el. Că tot suntem gata-mascați, și la propriu și la figurat. Bine ați venit la B(a)L(a)M(uc)!