Traseul variantei rutiere de ocolire Timișoara Sud propune și o minunată călătorie în timp: arheologii au găsit, pe durata descărcării de pe viitorul șantier, vestigii care acoperă o perioadă de câteva mii de ani. Opt situri cu o suprafață de aproape 11 hectare au fost deschise pe traseul viitoarei „centuri” și minunățiile nu au întârziat să apară: așezări deschise sau întărite cu șanțuri, necropole, fortificații, urme ale valului roman și peste o mie de artefacte ce provin din epoci cuprinse între neolitic și medievalul timpuriu…

„Obiectele descoperite erau piese de port şi podoabă confecţionate din metal, lut ars, os, corn, sticlă, inele, pandantive, brăţări, colane, coliere, arme, o spadă de epocă romană, vârfuri de săgeţi descoperite într-unul din cimitirele de medieval timpuriu, pumnale, vârfuri de lance şi de suliţe, râşniţe din piatră, topoare, seceri, greutăţi din metal. Din punct de vedere al importanţei siturilor, arheologii au menţionat situl numărul 6, unde a fost descoperită aşezarea neolitică ce dispune de sisteme de apărare cu şanţuri, aşezarea din epoca bronzului târziu din cimitirul aferent (situl numărul 5), unde a fost identificată o comunitate care s-a îngropat timp de cinci secole”, a spus Gabriel Bălan, arheolog al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, pentru Radio Timișoara.

Cercetarea preventivă a fost organizată de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, iar din echipă fac parte nouă arheologi de la această instituție, de la Muzeul Național al Banatului Timișoara și de la Muzeul Județean Satu Mare. Șoseaua va avea 25,69 kilometri lungime și 10 metri lățime, urmând să parcurgă un areal situat la est-sud-est-sud de Timișoara.

De șase milenii încoace…

Ultimii ani au fost foarte generoși cu zona Timișoarei. La aproximativ 10 kilometri în linie google-earth de Catedrala Mitropolitană, arheologii au descoperit o așezare dacică de mari dimensiuni, care îi apropie tot mai ferm pe specialiști de concluzia că antica Zurobara, menționată de geograful Ptolemeu, a fost, în sfârșit, identificată.

Descoperirea de la Unip impresionează atât prin zona sacră, cât și prin așezare. Situată pe o zonă mai înaltă ce era cuprinsă între un meandru al Timișului și un mic afluent al acestuia, cetatea pare să fi fost complet înconjurată de ape prin adăugarea unui canal, cu secole înainte ca acest sistem de apărare să fie descoperit și răspândit în Europa.

De ani buni, la nord de Timișoara, sapă cot la cot arheologi din România, Germania, Marea Britanie, Polonia sau SUA în situl celei mai mari fortificații de epoca bronzului descoperite în Europa. Patru inele ridicate în anii 1500 – 1000 înainte de Cristos apărau fortificația întinsă pe 1765 de hectare de la Corneștiul de astăzi.

O civilizaţie puternică, ce controla culoarul dintre Mureș și Timiș, domina întreaga regiune, lăsând în urma sa o poveste pe care arheologii o vor căuta și întregi zeci de ani de acum înainte. Specialiștii estimează că s-au folosit circa 1 milion de metri cubi de pământ și s-au defrișat peste 10.000 de hectare de pădure pentru structura de lemn a valurilor de apărare, care însumează nu mai puțin de 32 de kilometri lungime. Pentru ca totul să fie și mai frumos, arheologii au descoperit în jumătatea estică a incintei 2 o fortificație și mai veche, de 6000 de ani vechime, cu trei inele de apărare…