Ucraina ne mai dă o palmă, chiar de comemorarea a 80 de ani de la masacrul comis la Fântâna Albă: un filmuleț despre tragedia din zi de Paști a bucovinenilor, realizat de Administrația Regională de Stat Cernăuți, Secția de cultură, susține că în pădurea Varnița au fost împușcate „aproximativ 50 de persoane”, fără să se specifice de ce naționalitate au fost, relatează Bucpress.

În ziua de 1 aprilie 1941, peste 3000 de țărani români din 16 sate de pe Valea Siretului au încercat să treacă granița, pentru a se salva din Uniunea Sovietică și a ajunge în România, în urma pactului Ribbentrop-Molotov. Sute de mii de români se treziseră peste noapte pe un pământ ostil, în care, brusc, tot ceea ce amintea de identitatea lor, de origini, de limbă și de religie se transforma în vină. Fusese împrăștiat zvonul că românii pot trece granița fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români, care purtau steaguri albe, icoane și cruci, a ajuns la doar 3 kilometri de graniță, soldații sovietici, ascunși în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în doar câteva clipe, sute și sute de vieți.

Autorii filmului postat pe Facebook de Administrația Regională de Stat Cernăuți susțin, nici mai mult, nici mai puțin, că acțiunea a fost planificată de serviciile secrete românești împotriva locuitorilor Bucovinei. Nemernicul gest a trezit indignarea comunității românești din Ucraina pe rețelele de socializare, comunitate și așa încercată de politicile statului vecin, notează Bucpress.

Cei mai mulți dintre românii bucovineni care apucaseră spre țară au căzut pe loc, sub rafalele de mitralieră ale soldaților sovietici și au fost înmormântați în gropi comune, săpate imediat în pădure. Supraviețuitorii au fost duși în alte localități unde au fost lichidați și îngropați tot în gropi comune. Familiile acestora au fost ridicate din case de poliția secretă comunistă NKVD și deportate ulterior în Siberia și Kazahstan, amintește Bucpress.

Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de suflete între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic din 1959. Sângerosul 1 aprilie 1941 nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autoritățile ucraineene au permis abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la locul masacrului, în memoria românilor uciși. Prin legea nr.68/10 mai 2011, această zi a fost declarată „Zi Națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântana Albă și alte zone, ale deportărilor, Foametei și a altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”.