O analiză a profesorului Petrișor Peiu scoate în evidență că mecanismul european de finanțare destinat „redresării și rezilienței” ar putea duce, de fapt, la un episod nicidecum de dorit: îndatorarea excesivă a României. Asta în condițiile în care împrumuturile galopante făcute de guvernanți anul trecut și la începutul acestui an au adus datoria publică a țării la 48% din PIB (507 miliarde de lei), iar România este una dintre cele doar două țări care vor să ia tot ce este disponibil prin PNRR.

„Imediat după alegeri am descoperit că, de fapt, Iohannis nu înțelesese prea bine și nu erau chiar 33 de miliarde de euro, ci doar 29,2 miliarde de euro. Bune și alea, dragii mei, numai că apare o micuță problemă: de fapt, nu toți cei 29,2 miliarde de euro ar fi granturi, ci doar 14 miliarde de euro, mai puțin de jumătate. Restul sunt împrumuturi. E drept, cu dobândă mică. Dar totuși cu dobândă”, explică analistul, într-un articol pentru Realitatea.net, ce reprezintă „râul de bani” lăudat de președintele Iohannis, atunci când ne anunța că vom primi cele 80 de miliarde de euro de la UE.

„A avea cea mai mare dobândă (din Uniune) la credite  nu e chiar un semn că ar trebui să te împrumuți și mai mult. Ci mai degrabă e un semn că ar trebui să fii mai moderat cu creditele. De ce? Păi e simplu: România va avea deficite bugetare mulți ani de acum înainte și nu va putea să își plătească creditele deja luate. Deci va trebui să „rostogolească” datoria scadentă. Va împrumuta așadar suma scadentă și o va returna creditorului, dar va rămâne cu un nou împrumut.

Ei, zic guvernanții, nu-i nimic, vom plăti împrumuturile de la UE abia după 2030. Da, așa e, numai că peste 90% din datoria noastră e pe același termen lung și nimeni nu știe cât de mare va fi dobânda după 2030. Așa încât, pericolul de a nu mai putea plăti împrumuturile scadente este mare și real”, punctează profesorul Petrișor Peiu.

Citește și: Aproape 100 000 000 de euro împrumutați pe zi!

Ungaria, spre exemplu, a decis să folosească numai granturile ce-i revin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă cuprins în fondul european de relansare, nu şi creditele. Aceste împrumuturi „nu sunt adecvate obiectivelor naţionale ale ţării”, a declarat secretarul de stat ungar pentru afaceri europene Szabolcs Agosthazy, potrivit MTI. El a remarcat că majoritatea celor 27 de state membre ale UE au o poziţie similară cu cea a Ungariei, precizând că numai cinci dintre acestea intenţionează să folosească total sau parţial împrumuturile din planul european de relansare.