Pe deficit pronunțat de imagine după ce administrația sa a „clocit” o amendă de peste 20 de milioane de euro pentru furnizorul de agent termic Colterm, primarul Fritz vine cu o veste de poveste: Timișoara va produce baterii pentru automobile electrice din întreaga lume! Rar dai peste un cinism de calibrul ăsta- investiția de 200 de milioane de euro a companiei germane Dräxlmaier e fluturată pe post de mare victorie de edilul german al unui oraș în care populația deplânge de ani de zile poluarea făcută de un alt uriaș german: producătorul de anvelope Continental.

Câta plasare contextuală: lăudate pe toate canalele pentru rolul pe care l-ar juca în lupta cu poluarea, déjà celebrele automobile electrice se pare că ascund un secret mai mult… murdărel decât eco: producția lor. Mai précis, exact producția de baterii cu care se laudă Fritz la urechea prea ascultătoare a timișorenilor. Potrivit unui studiu publicat de IVL Swedish Environmental Research Institute, producția unei baterii de litiu-ion pentru automobilele electrice degajă mai mult CO2 decât o face un autoturism clasic folosit vreme de câțiva ani. Din păcate pentru talibanii ecologismului de fațadă, care au sărit să discrediteze studiul suedezilor, mai sunt unii care o spun negru pe alb, cum ar fi cei de la Union of Concerned Scientists. Și alții, peste care puteți da cu un pic de efort de documentare. Iar concluzia este unanimă, chiar și în tabăra apărătorilor automobilului electric: deși în utilizare nu scot fum pe care să-l inhalăm în mod direct, poluarea conexă nu poate fi ignorată. Nici cea din procesul de producție al mașinii (inclusiv al bateriei), nici cea aferentă producerii electricității.

Revenind la maidanele și poveștile noastre, în tălmăcire și adaptare directă, lauda primarului ar suna cam așa: fiți mândri, veți reduce poluarea în lume! Cu aia de acasă nu vă bateți frunțile, că oricum îs mai la înălțime ca plămânii și asta vă ajunge…

Și mai zice ceva Dominic Fritz în postarea prin care se laudă cu o astfel de izbândă: „orașul nostru se poziționează ca un jucător important pe piața națională și europeană a tehnologiilor verzi.” Iar asta îmi dă fiori, fiindcă nu e prima sa aluzie la „Green Deal”-ul european și nici prima mea senzație că aceasta ar fi una dintre misiunile primarului provenit din rândul prea-stângiștilor „verzi” germani: aceea de a experimenta impunerea în forță a Pactului Ecologic European. A cărui radiografie pare să fie perfect surprinsă la Timișoara: se împinge spre groapă, cu orice preț social și economic, furnizorul de apă caldă și căldură al câtorva zeci de mii de familii, pe motiv că avea datorii și polua, în timp ce ții trena unor poluatori cu bani, care vin „de unde trebuie”…

Citește și: Un „sabotor nobil” al viitorului României