Redresarea economică promisă pe mai toate canalele este „furtuna perfectă” pentru o viitoare criză, deoarece este forțată prin îndatorare și cu ignorarea unor aspecte dezvăluite de puseul generat de restricțiile anului trecut, susține economistul Adrian Câciu. „Am în față un exemplu: ai o casă luată pe credit, vine o inundatie care afectează structura de rezistență și care îți și arată punctele slabe (puncte slabe care ar trebui să îți dea de gandit că această casa este construită prost) dar tu iei decizia să o repari rapid. Iar reparatiile te costă și pentru asta mai iei un credit. Vei rămâne cu aceeasi casă dar cu o datorie aproape dublă. Cam așa arată și economia globală, regională, națională sau locală. Redresarea se face pe împrumut, pe credit, dar fără restructurare”, scrie economistul.

„Între 2010 și 2020 PIB-ul UE a crescut cu 2.320 miliarde euro (de la 10.977 miliarde la 13.307 miliarde) în timp ce datoria publică a crescut cu 3.241 miliarde euro (de la 8.837 miliarde la 12.078 miliarde euro). Cu alte cuvinte, datoria a crescut mai mult decât economia.(…)  În anul 2020, datoria la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 13,2 puncte procentuale, depășind 90% din PIB UE (…) Iar trendul devine îngrijorător, pentru că anul acesta datoria suverană a UE va depăși 95% din PIB UE (datoria din zona euro va fi de peste 102% din PIB) iar odată cu aplicarea Mecanismului de Redresare și Reziliență ponderile vor fi de peste 100% din PIB la nivel de UE. Dincolo de asta, datoriile apasă diferit pe economiile statelor membre. Belgia, Franta, Italia, Spania, Grecia, Cipru sau Portugalia ating zone greu de restructurat ulterior, cu datorii suverane situate în intervalul 120%-220%. Ca să vă faceti o idee, Grecia, care a fost aproape de faliment la 170% datorie publică în PIB, este acum la 200% datorie publică în PIB”, explică Adrian Câciu.

În cazul României, datoria publică va crește cu 6,7 puncte procentuale, în timp ce banii împrumutați prin PNRR vor avea un aport suplimentar la creșterea PIB de doar 1,4-1,8 puncte procentuale, susține economistul.

„Economiile au refuzat să se restructureze în timpul crizei generate de pandemie și au preferat să susțină ceea ce exista, deși structural, ceea ce exista era costisitor și făcut pe datorii imense(…) Oricât am dori să nu vedem riscul crizei datoriilor suverane, acesta este iminent iar efectul va fi devastator pentru că nu va putea fi gestionat prin mecanismele de restructurare existente la acest moment în Uniunea Europeană(…)  Previzibila criză economică va veni însoțită de rate ridicate ale șomajului, inflație și de scăderi ale veniturilor gospodăriilor, așa că ar fi ideal ca fiecare să se pregătească de zile negre. Tocmai de aceea nu este permis să iei angajamente pe termen mediu care să limiteze marjele de acțiune viitoare, pentru că orice stat are nevoie de marjă de mișcare în cazul unor situații impredictibile și de o volatilitate ridicată”, avertizează economistul Adrian Câciu.