În spatele declaraţiilor triumfaliste despre mersul economiei se află un mediu de afaceri strivit de creşterea prețurilor la utilităţi: industria, principala ramură din economie, este sugrumată de facturi; avem, practic, două Românii: „una reală şi una a congreselor politice”, titrează jurnaliștii de la Ziarul Financiar.

Grupul Alro Slatina, spre exemplu, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, a înregistrat pierderi de 47,5 milioane de lei în primele şase luni din 2021, comparativ cu un profit de 253,6 milioane de lei în perioada similară a anului trecut. Pentru Alro, 40% din costuri sunt cu energia, reprezentanţii companiei descriind situaţia actuală din piaţă ca fiind o „anomalie“. În zootehnie, tăvălugul scumpirilor este secondat de virusul pestei porcine africane: „Avem preţuri uriaşe la gaz, la energie, la cereale, la şroturi, iar preţul la porc în viu este între 5,2 şi 5,4 lei/kg. (…) În acest an, virusul PPA (pesta porcină africană) a pătruns în peste 30 de ferme comerciale, a omorât sute de mii de porci, iar autorităţile, politicienii tac. Fac congrese. Va urma o iarnă neagră pentru zootehnie“, spune pentru ZF administratorul unei firme din domeniu. Și sfera construcţiilor are de suferit: „constrângerile vin dinspre limitările de capacitate de producţie şi dinspre creşterile semnificative de preţuri la principalele elemente care determină costul de producţie – gazul, energia electrică, combustibilii, lemnul“, susține Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon.

Sub „foc încrucișat”

Un efect, așadar, teribil, căci se însumează loviturii directe asupra consumatorilor casnici. Iar explicațiile nu sunt tocmai logice: România produce în țară 90% din consumul intern de gaze! „Ordonanța 114 a afectat Romgazul și Petromul pentru că plafonarea a fost numai la producători, nu și la furnizori-distribuitori, pe lanț. Deci ei puteau să vândă cu orice preț, au luat ieftin și au vândut cu cât au vrut. Romgaz-ul și-a făcut însă treaba, a extras cât a putut să extragă. Din punctul meu de vedere, 13,5 milioane de mc pe zi îl poate asigura Romgaz, și aici nu este vorba de investiții. Investiții s-au făcut cât ne-au lăsat procedurile, s-a construit o stație de uscare, mai sunt comprimări, astea se fac. Din totalul de gaz necesar pentru piața internă Romgazul acoperă 45% și tot 45% extrage și Petrom-ul. De obicei, în sezonul rece mai rămâne cam 10-15% neacoperit, pe care îl importăm. Adică foarte puțin. Totuși, suntem al treilea producător de gaze naturale din Europa. Este gazul nostru, dar prețul este raportat la piața internațională”, susține fostul director general al Romgaz, Adrian Volintiru, pentru National.ro.

Citește și: Un „sabotor nobil” al viitorului României

În privința creșterii tarifelor la energie electrică, este greu de evitat concluzia că se datorează închiderii capacităților de producție, urmărită de UE și ordonată de Guvernul Cîțu. Însă, în timp ce Virgil Popescu se grăbea să închidă termocentralele românești, chiar cu 9 luni înainte de termenul stabilit, alții începeau să se întoarcă la cărbune. Potrivit datelor oficiale, în trimestrul al treilea al acestui an, lignitul şi huila au fost responsabile în Germania pentru o producţie de electricitate combinată de 35,1 Terawaţi oră, față de 29,3 TWh în aceeași perioadă a anului trecut. La începutul aceluiași interval, în România era închisă, după 52 de ani, termocentrala Mintia. „Steaua de pe Mureş”, aşa cum era numită în trecut, are o putere instalată de 1285 MW și a rămas cu aproximativ 70 de angajați care vor asigura paza și mentenanţa întregului sistem…