Se întâmplă lucruri cel puțin interesante în Europa, dincolo de „perdeaua pandemică”: liderii partidelor suveranist-conservatoare care semnau în iulie declaraţia comună pentru realizarea unei alianţe în Parlamentul European se întâlnesc vineri şi sâmbătă la Varșovia, cu doar câteva zile înainte ca la Berlin să fie „uns” noul guvern. Unul alcătuit în premieră din social-democrați, liberali și ecologiști, care dau de înțeles prin tratatul de coaliție că urmăresc crearea unui stat european federal.

„Pentru a continua apropierea între partidele patriotice divizate în prezent în două grupuri distincte în cadrul Parlamentului European (Identitate şi Democraţie şi Conservatori şi Reformişti Europeni), o întâlnire între liderii acestor diferite formaţiuni la care va participa Marine Le Pen, va avea loc pe 3 şi 4 decembrie la Varşovia”, citează Agerpres din comunicatul organizatorilor. Cele 15 partide subliniaseră în declaraţia din iulie necesitatea unei reforme profunde a UE, exprimându-şi temerea față de „crearea unui superstat european”. Printre semnatarii declaraţiei din iulie s-au numărat Marine Le Pen, Matteo Salvini, premierul ungar şi liderul Fidesz Viktor Orban, liderul partidului polonez Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski și liderul Vox din Spania, Santiago Abascal.

Germania are „o responsabilitate specială” faţă de Europa, scrie în acordul de coaliţie al noului guvern de la Berlin, ce va fi instalat câteva zile mai târziu, pe 8 decembrie. Acesta urmărește „organizarea unei convenții constituționale în UE, care să conducă la crearea unui stat european federal. Noul guvern nu va renunța la rețeta austerității pe care Germania o prescrie mereu Europei. Noul guvern de la Berlin vrea să aducă în Bundestag o lege care să instituie obligativitatea vaccinării. Noul guvern dorește trecerea de la consens în deciziile de politică externă a UE la un vot de majoritate calificată. Toate cele de mai sus sunt cuprinse in tratatul de coaliție dintre cele trei partide ce vor forma guvernul condus de social-democratul Olaf Scholz”, scrie jurnalistul Călin Marchievici în Cotidianul.

„Extrem de relevanta pentru a ne face o idee despre noul guvern al Germaniei este scurgerea in presa a scrisorii adresate Congresului SUA prin care Germania cere Americii sa nu sanctioneze companiile implicate in proiectul ruso-german Nord Stream 2. Scrisoarea arata ca sanctiunile americane impotriva Nord Stream 2 ar ”dauna unitatii transatantice” si ar ”slabi” credibilitatea SUA. O asemenea pozitie transanta i-a facut nu pe putini comentatori sa considere ca Nord Stream 2 nu este o unealta politica a Rusiei in Europa, ci una a Germaniei, caci Berlinul va fi cel care va decide fluxul de gaze in Europa, odata ce acestea vor sosi din Rusia, pentru a nu mai vorbi despre avantajele obtinute de industria germana, care se bucura de preturi mult mai mici la achizitia gazelor ruse”, mai comentează jurnalistul român.

Să adăugăm câte o „coincidență” și de pe la noi: Klaus Iohannis „a nășit” baza PSD-PNL pentru noul guvern de la București imediat după ce la Berlin devenise clară aceeași ecuație politică. Iar în discuții a apărut, de îndată, ideea de modificare a Constituției. Între timp, cea mai izolată formațiune de pe scena politică românească rămâne Alianța pentru Unirea Românilor, aflată în pline proceduri de aderare la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni…