„Se vorbeşte mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naţionale, inclusiv cultura română. Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european şi nici al unei limbi europene. Cultura europeană există prin culturile naţionale, care exprimă specificul fiecărui popor, în contextul moştenirii comune europene”, susține Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îndemnând de Ziua Culturii Naţionale la preţuirea valorilor româneşti „aşa cum sunt ele”.

În opinia Președintelui Academiei, Mihai Eminescu este european „pentru că exprimă esenţa spiritului românesc şi este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european”, din acest punct de vedere poetul înscriindu-se „în seria formată – să spunem – din Adam Mickiewicz, Petofi Sandor şi Taras Sevcenko, reprezentativă pentru latura central-sud-est europeană a romantismului continental”. Astfel că, sărbătorirea culturii române de ziua lui Mihai Eminescu nu este deloc o întâmplare. „El nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii româneşti şi europene”, a afirmat academicianul pentru Agerpres.

„Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creaţiei culte româneşti, iar amploarea este limitată de mulţi factori, inclusiv de bariera lingvistică. Cu toate acestea, este firesc ca noi “locului să ne ţinem”, să ne preţuim valorile aşa cum sunt ele, să ne cultivăm limba “ca un fagure de miere”, fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european. Academia Română se străduieşte de peste un secol şi jumătate să creeze cultură, să valorifice creaţia culturală românească validată din toate timpurile şi să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor, toate acestea integrate în marile curente de valori europene”, adaugă preşedintele Academiei Române.

Și academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, evidențiază importanţa susţinerii culturii naţionale, afirmând că, în absenţa unui astfel de demers, poporul român va fi „abandonat” din istorie. „De Ziua Culturii şi a lui Eminescu ar trebui să vorbim şi despre bugetul Ministerului Culturii, despre ceea ce poate să facă Parlamentul pentru Cultură, cu ideea de a convinge pe decidenţii noştri că o Cultură naţională nu poate fi abandonată, pentru că, dacă se întâmplă acest lucru, poporul român va fi abandonat din istorie. Cultura este tot ceea ce rezistă şi tot ceea ce ne poartă pe noi în istorie”, a declarat Simion pentru Agerpres.

El a anunţat că Academia face astăzi „un dar frumos” românilor: „Dicţionarul General al Literaturii Române, o lucrare de proporţii, o lucrare începută acum 25 de ani şi care zilele trecute a apărut la Monitorul Oficial. Sunt 10.200 de pagini în care este vorba despre tot ceea ce s-a scris bine despre autori, despre publicaţii literare, despre concepte, despre traducători în şi din limba română, despre tot ce se leagă de literatură, pe toate le prezentăm în aceste opt volume, care, iată, au ajuns la sfârşit. Sunt bucuros de acest lucru şi sunt bucuros de cei care se vor bucura împreună cu noi că avem la îndemână astăzi un instrument de lucru fundamental în cultura românească. Eu cred că după Dicţionarul General al Limbii Române, care a apărut cu câţiva ani în urmă, la peste 100 de ani de când a început, Dicţionarul General al Literaturii Române şi Tratatul de Istorie a Românilor, pe care l-a coordonat regretatul academician Dan Berindei, sunt lucrările de interes naţional, lucrări fundamentale, pe care le-a realizat Academia Română”, a explicat Simion.