Zeci de foști parlamentari din Republica Moldova, în frunte cu o marcantă serie de personalități basarabene, arată într-o Scrisoare Deschisă că tergiversarea nu-și mai are rostul în fața evenimentelor actuale și cer aplicarea singurei soluții reale pentru românime: întoarcerea Basarabiei la Țara-Mamă, respectiv REUNIREA Republicii Moldova cu România. Între personalitățile basarabene se numără marele compozitor Eugen Doga și eminescologul Mihai Cimpoi, membru al Academiei Române și a celei de la Chișinău. Din listă nu lipsesc membrii Asociației Istoricilor din republica Moldova „Alexandru Moșanu” sau foștii deținuți politic de la Tiraspol Alexandru Leșco, Tudor Popa și Andrei Ivanțoc care au câștigat la CEDO procesul împotriva Federației Ruse.

Apelul expune o argumentație istorică imbatabilă în favoarea reunificării, este adresat președinților României și Republicii Moldova, Maia Sandu și Klaus Iohannis, premierilor celor două state românești și șefilor celor două parlamente și are lista de semnături deschisă. Demnitatea.info se alătură acestui demers și îndeamnă forurile intelectuale românești și întreaga societate civilă să se implice în anularea efectelor criminalului pact germano-rus care ține românimea încă sfâșiată, la mai bine de opt decenii de la parafarea sa.

Excelențe,

Pornind de la dreptul înnăscut, natural, legal și legitim al unității naționale, noi, Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994), împreună cu personalități marcante ale Mișcării de Renaștere Națională și un număr impunător de susținători, facem apel către Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!

Totodată, facem apel către misiunile diplomatice ale Republicii Moldova și României de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene dezvoltate, către ONU și organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.), putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului unitar român:

– Actul Unirii Basarabiei cu România, votat în condiții democratice și legale de Parlamentul „Sfatul Țării” de la Chișinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent);

– Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată la 27 August 1991 prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;

– Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România;

– Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică – a condamnat Pactul, declarându-l nul șineavenit; de asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab initio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab initio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;

– Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;

– Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iunie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148), prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării Moldovei cu România;

– Tratatul româno-rus din 2003 (art. 1-3);

– Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România;

–  Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa („evaluarea clară și principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitate comuniste și de regimul nazist”, nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor dictaturi);

–  Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind Transnistria, prin care acest teritoriu este declarat ocupat de Rusia.

Excelențe,

Reîntregirea țării Românești este necesară din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice și altele. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc în câteva zile. O reîntregire a țării cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază astăzi România și statele din fostul lagăr socialist și, totodată, va contribui, pe termen mediu și lung, la slăbirea influenței ruse asupra vecinului nostru, Ucraina.

De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, care a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovați, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea și securitatea în această parte a continentului european.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!”