Adevărul de după perdeaua presei mainstream iese, încet-încet, la iveală: ajuns sub tirul criticilor după concedierea jurnalistului Cristian Tudor Popescu, celebrul post Digi24 încasează, fără să mai poată livra replici măcar vag credibile, lovitură după lovitură. „Publicul larg nu știe cum funcționează lucrurile la Digi 24. Viziunea omului care conduce acolo e simplă: te plătesc, ești al meu, te dețin cu totul”, susține Dragoş Pătraru, fost colaborator al postului.

Realizatorul emisiunii „Starea Naţiei”, difuzată pe atunci la Digi 24, critica dur în 2017 faptul că postul de știri ignoră cazul RCS-Intact-DNA, după ce Antena 3 prezentase înregistrări cu Ioan Bendei, administrator al RCS-RDS, care făcea favoruri unor ofițeri judiciari DNA și unor înalți responsabili din Ministerul de Interne. Două luni mai târziu, Pătraru anunța despărţirea de Digi24, acuzând faptul că oamenii din conducerea companiei RCS-RDS nu au înţeles un lucru: „că noi, jurnaliştii, suntem în slujba publicului, nu a companiilor care ne plătesc”. Acum, i-a venit rândul lui Cristian Tudor Popescu. Nu de puține ori, luase poziții controversate, chiar  până la limita scandalosului, în emisiunile la care era invitat, fără ca acestea să deranjeze conducerea editorială. „Fatala” a venit, însă, după abordarea unui subiect în fața căruia postul tăcuse: legile siguranței naționale elaborate chiar de serviciile secrete, care nu au acest drept de inițiativă  legislativă. Și imediat după ce jurnalistul a criticat gafa făcută de postul de televiziune, care prezentase pur propagandistic un clip video vechi de 14 ani drept interviu cu un recrut rus.

„Inițial, nu am vrut să comentez. Apoi mi-am dat seama că nu e în regulă să am aceeași atitudine pe care au avut-o alții când noi, cei de la „Starea nației”, am pățit la fel. Aș remarca întâi ipocrizia noastră, a breslei. Pe foarte puțini i-a interesat că postul Digi 24 a decis acum vreo cinci ani că e mai ok să facă cu totul altceva decât presă. DIGI a pus, de multe ori la vedere, interese ale unor corporații și ale unor instituții mai presus decât interesul public, amestecând asta cu jurnalismul de înaltă calitate într-un mod bolnav. Asta a cuprins presa peste tot în lume de când corporațiile și marii bogați au decis să fie producători de conținut pe care să pună eticheta de jurnalism”, spune Dragoș Pătraru. „Din păcate, cel care pierde – în lumea asta din care dispar toate reperele și în care cei care vor să controleze jocul au decis că dacă nu mai pot controla informația atunci soluția e să inunde spațiul public cu atât de multe „informații” încât oamenii să nu mai poată fi siguri de nimic – este publicul.(…) Primul pas (împotrivă, n.r.) este ca acest pachet de legi să nu treacă în forma asta bolnavă propusă de Servicii, cu buna știință a unui președinte care, pas cu pas, a reușit – și cu ajutorul unor jurnaliști – ceea ce nu i-a ieșit nici lui Adrian Năstase: să pună democrația cu botul pe labe”, punctează Pătraru în Libertatea.

Citește și: „Au ajuns mai puternici decât statul român”!

Întregul scandal se derulează în timp ce un altul, care vizează televiziunea publică, ia amploare. Romeo Couți, jurnalist TV Senior în cadrul Compartimentului Programe al Studioului Teritorial TVR Cluj, dezvăluie că difuzarea emisiunii sale „Reporter Special”, programată pentru 5 iunie, a fost interzisă la difuzare. Cenzura a vizat o temă pe cât de dezbătută în presa internațională, pe atât de  legitim abordată pentru publicul din România: ofensiva Budapestei asupra Transilvaniei dusă de regimul Viktor Orban. Romeo Couți susține că a fost anunțat că emisiunea nu va mai fi difuzată cu doar două zile înainte de data în care era programată, cu toate că aceasta fusese predată la secretariatul de emisie în 24 mai.

Acesta este doar un episod dintr-o serie prea lungă de  situații care pun sub semnul întrebării respectarea la TVR a liberei exprimări garantate de Constituție. Unele dintre ele au fost trăite de autorul acestui articol chiar pe pielea lui: după lansarea unei avertizări în interes public privitoare la neregulile editoriale și administrative din instituție, eram complet înlăturat în 2013 de la moderarea de emisiuni, editarea de jurnale sau redactarea de texte și comentarii, sub pretextul reorganizării activității din motive economice. Materialul TV pe care îl pregătisem și nu a mai „pupat” atunci jurnalul de știri analiza teza datoriei istorice a Germaniei față de România, lansată de economistul Radu Golban, față cu interesele implementate în zona Banatului prin intermediul capitalului germano-austriac și influenței politice…

Citește și- La zi: care presă, care libertate?