Într-o analiză lipsită de menajamente, istoricul Mircea Platon vorbește despre distrugerea școlii din România ca fiind făcută după un plan bine stabilit, menit să mute obiectivul acesteia de a forma buni cetățeni, spre acela de a produce simplă forță de muncă pentru piața globală.  Autorul cărții Deșcolarizarea României punctează în dialogul cu jurnalistul Răzvan Dumitrescu faptul că în ultimele decenii au fost propulsate doar elitele care nu au urmărit dezvoltarea competitivă a României.

„Defrișarea minților în România s-a făcut ca urmare a unui plan bine articulat, care a fost deja pus în aplicare în anii 80 în Africa și America Latină. Amatorismul elitelor locale s-a grefat pe un plan bine pus la punct, testat pe alte continente și care în esență prevede descentralizarea și privatizarea învățământului public. Era bună elita care contesta comunismul, dar nu era bună elita care ar fi putut face România o țară concurentă pe anumite piețe.(…) S-a trecut de la obiectivul de a crea buni cetățeni, capabili de a gândi sănătos și de a lua decizii, la crearea de forță de muncă pentru piața globală. Pornind de la acest obiectiv s-au reformat manualele, planurile cadru, modurile de evaluare și modurile de predare. S-a lucrat sistematic (…) transformăm învățământul într-o școală de meserii care va produce, în cele din urmă, și chelneri”, a spus Mircea Platon la DC News.

Citește și- Un „succes” dureros:  Deșcolarizarea României

Despre digitalizarea învățământului, redactorul șef al publicației Convorbiri Literare susține că ne va întoarce în epoca de piatră, din cauza efectelor nefaste asupra copiilor.

„Cu Covid sau fără, lobby-ul digital din Europa, care este un subset al lobby-ului digital din lume, împinge învățământul în direcția digitalizării. Digitalizarea învățământului ne va împinge în epoca de piatră, pentru că vom pierde multe dintre cele care ne definesc ca oameni civilizați. Există studii neurologice, serioase, scrise de lumea medicală în care sunt demonstrate efectele total nocive ale accesului neîntrerupt și neîngrădit al copiilor la calculator până la 16-18 ani. Deci, mai bine nu, în acest caz.(…) Atât proiectul educațional al PSD cât și cel al președintelui Iohannis sunt similare, ele par fi venite de undeva mai de sus. Bătălia era doar pentru franciză, cine va controla reforma educației. La ultima negociere politică, nimeni nu mai voia Ministerul Educației, pentru că știau că hotârârile erau luate deja”, a mai spus  intelectualul ieșean în discuția pe care o puteți urmări integral AICI.